Istoria Bisericii Grecești din Brăila începe la mijlocul secolului al XIX-lea, legată de comunitatea greacă locală. Pe locul bisericii exista inițial un paraclis mic de lemn, unde grecii din Brăila și corăbierii aprindeau lumânări. În februarie 1863, un comitet format din 311 greci a hotărât să constituie Comunitatea elenă, cu obiectivul principal de a ridica o biserică. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat cererea, iar pe 8 septembrie 1863 s-a pus piatra de temelie.
Planul bisericii a fost realizat de arhitectul Avraam Ioanidis din Brussa și lucrările, executate de meșteri italieni, au durat nouă ani. Biserica este construită în stil bizantin cu influențe antice grecești și renascentiste, având o cupolă rotundă și un plan în formă de cruce cu două turle.
Clădirea măsoară 43,40 m în lungime și 21,55 m în lățime. Intrarea se face printr-un pridvor cu balcon și patru stâlpi de marmură albă, iar clopotnița are un ceas elvețian și un clopot mare, donat de Gheorghis Simon. Interiorul cuprinde o cupolă centrală bizantină, susținută de patru coloane de marmură albă, și un balcon mare pentru corul bisericii.
Biserica are trei altare: altarul central dedicat Bunei Vestiri, un altar în sud dedicat Sfântului Nicolae, și un altul în nord în cinstea Sfântului Gherasim din Kefalonia, sub care se găsește un izvor cu apă făcătoare de minuni.
Decorarea interioară a fost realizată între 1871 și 1872 de mai mulți artiști italieni, iar pictura în trei etape de Gheorghe Tăttărescu, Constantinos Livadas Liochis și Belizarie. Catapeteasma din foiță de aur a fost realizată de specialiști din Constantinopol și pictată de mai mulți artiști. La intrare există un candelabru mare de cristal din Murano și alte candelabre de cristal de Bohemia.
Biserica a fost sfințită pe 29 octombrie 1872 de Episcopul Melchisidec al Dunării de Jos. Izvorul Tămăduirii, descoperit în 1863 sub unul dintre altare, este considerat a produce aghiasmă doar într-o singură zi pe an, după Paști.
În secolul trecut, biserica avea o școală de băieți construită în 1902. Clopotnița a fost deteriorată la cutremurele din 1940 și 1977, dar a fost consolidată ulterior. În 1974, Biserica Greacă a devenit parohială, slujbele fiind ținute în limba română. Între 2018-2021, biserica a trecut printr-un amplu proces de consolidare și restaurare, parte a unui proiect european de 5 milioane de euro. Pictura de 3000 mp este în curs de restaurare sub conducerea pictorului Sandu Stoleru.
Sursa: www.muzeulbrailei.ro