Baia comunităţii  evreieşti
Baia comunităţii evreieşti © Alex Petrescu
Text to speech
Add to favorites
Cache this page

Baia comunităţii evreieşti

Monument de arhitectură ★

pe scurt

Bd-ul Al. I. Cuza 73
raportează o problemă
Orice sugestie de îmbunătățire a conținutului sau corectare a erorilor este binevenită. Mulțumim!
Atenție nu esti logat!

Fațada clădirii se remarcă prin dimensiunile sale generoase și printr-un stil arhitectural sobru, echilibrat și simetric. Intrarea principală este accentuată de prezența a două coloane masive, inspirate de arhitectura egipteană antică. La nivelul etajului al doilea, o fereastră amplă, arcuită, are rolul de a crea vizual o boltă, unind cele două coloane verticale. Deschiderea fațadei este marcată de șiruri verticale de ferestre, care sunt încheiate în partea superioară de un fronton triunghiular, amplasat pe ferestrele podului. Compoziția clădirii este echilibrată, cu proporții atent calculate și un joc elegant între suprafețele pline și cele vitrate. Unele detalii, precum forma alungită a ferestrelor și alternanța ritmată a golurilor pe verticală și orizontală, trimit cu gândul la estetica stilului Secession.


Baia Comunității Israelite, cunoscută și sub denumirile de Baia Modernă sau Baia Comunală, a fost o baie publică înființată, administrată și întreținută de Comunitatea Evreilor din Brăila. Pe frontispiciul clădirii se poate vedea și astăzi inscripția originală: *Baia Comunității Israelite, Fondațiunea Lazăr Predinger 1922.*


Lazăr Predinger, un cunoscut industriaș local, este cel care a pus bazele acestei instituții. Dintr-o reclamă publicată în *Anuarul Brăilei* pe anul 1913 aflăm că acesta deținea „Prima fabrică și rainărie de spirt și fabrică de cherestea pe Islazul Brăilei” (în zona actuală Laminorul-Radu Negru). Întreprinderea sa fusese premiată cu distincții importante: medalia de aur clasa I la Expoziția Națională din 1893 și premiul I la Expoziția Primăriei Brăila din anul 1899.


În anul 1921, Lazăr Predinger donează oficial terenul și o sumă de bani Comunității Evreiești, gest consfințit printr-un act de autentificare la Tribunalul Brăila cu nr. 3467/921 și confirmat prin Înalt Decret nr. 262 din 22 ianuarie 1926. Documentele consemnează că, observând lipsa unei băi publice în orașul Brăila și dorind să ofere un sprijin comunității din care făcea parte, Lazăr Predinger a inițiat construirea unui astfel de edificiu. A donat astfel un teren situat pe Bulevardul Cuza, la nr. 63, și suma de 130.000 lei, destinată exclusiv ridicării unei băi moderne, prevăzute totodată și cu o baie rituală *Mikvah*, dedicată respectării ritualurilor de purificare religioasă pentru membrii evrei credincioși ai comunității. Clădirea a fost realizată cu sprijinul comunității și al locuitorilor orașului, valoarea totală a investiției depășind suma de zece milioane de lei. Totodată, din dorința de a ajuta copiii nevoiași, fondatorul a finanțat și înființarea unei cantine care să asigure zilnic masa pentru aproximativ 100 de elevi.


În semn de recunoștință pentru gestul său, comunitatea a decis ca această instituție să poarte numele fondatorului: Baia Lazăr Predinger.


Construcția clădirii s-a realizat în anul 1922, utilizând materiale precum piatra, betonul armat și cărămida. Imobilul dispunea de subsol, parter și etaj. La subsol funcționau baia de aburi pentru clasa a II-a, două vestiare, o sală de dușuri prevăzută cu un bazin cu apă rece, o încăpere cu șase cabine de baie dotate cu căzi și un hol generos. La parter și etaj se aflau o sală de primire, un salon de frizerie și pedichiură, biroul administrativ al băii, vestiare, camere de dușuri, un bazin cu apă caldă, două săli de aburi, un alt bazin cu apă rece, o sală pentru masaj și un hol cu grupuri sanitare. Clădirea era racordată la sistemele de alimentare cu lumină electrică, apă curentă și canalizare, fiind una dintre cele mai moderne construcții de acest tip din acea vreme.


În anul 1940, în contextul tulburărilor sociale și politice, sub presiunea autorităților locale, Comunitatea Evreilor a fost forțată să cedeze baia, împreună cu întreg inventarul, terenul și instalațiile aferente, către Primăria Municipiului Brăila. Acest transfer forțat s-a realizat printr-un proces-verbal autentificat de Tribunalul Județean Brăila, Secția 1, cu nr. 2256 din data de 10 decembrie 1940. În urma preluării, clădirea a trecut în administrarea autorităților locale și a funcționat de atunci sub denumirea de *Baia Românească*.


Construcția edificiului a fost realizată de fiul fondatorului, arhitectul Iancu Predinger, cel care a transpus în realitate proiectul tatălui său, atât în plan tehnic, cât și estetic.


În ceea ce privește baia rituală *Mikvah*, aceasta reprezenta în tradiția evreiască un spațiu de purificare religioasă, prin scufundare completă în apă naturală sau „apă vie”. Ritualul de purificare se desfășura înaintea sărbătorilor religioase sau în alte momente importante din viața spirituală a membrilor comunității.


Un eveniment notabil a avut loc la 8 iunie 1924, când epitropia Comunității Israelite a solicitat muzică militară pentru inaugurarea oficială a băii de pe Bulevardul Cuza nr. 63. Ceremonia s-a desfășurat duminică, 15 iunie, cu program muzical între orele 10:00-12:00 la sediul băii și între 20:00-22:00 în Grădina Suzana, unde a fost prezentă fanfara Regimentului 38.


Sursa: www.facebook.com

Alex Petrescu
4 ani în urmă

COMENTARII

0

4 out of 5 stars

bazate pe 0 comentarii

Review data

Spuneți părerea

Dacă ați vizitat acest loc împărtășiți câteva impresii

scrie comentariu

Recent reviews

Încarcă fotografii

Adaugă fotografii pentru Baia comunităţii evreieşti.

Fotografii
Apasă aici pentru a selecta fotografiile
JPG, PNG; maximum 10 fișiere și 25 MB/fișier