Schitul a luat naștere datorită eforturilor ierodiaconului Nifon de la Mănăstirea Ciolanu, pe un teren donat de vătaful Nițu Fințescu, în anul 1811.
Biserica cimitirului, situată în apropierea spitalului de psihiatrie, a fost realizată în anul 1856. Cu toate acestea, în 1864, odată cu secularizarea averilor mănăstirești, schitul a fost desființat și în spațiul său s-a stabilit la sfârșitul secolului al XIX-lea un spital destinat tratării bolilor pulmonare.
Începând cu anul 1967, acest spital pentru tuberculoză a fost transformat într-o secție a Spitalului de Neuropsihiatrie Săpoca. Cu toate acestea, în anul 1990, schitul a fost readus la viață și reactivat.