Costache Negri, una dintre marile figuri ale patriotismului românesc, a fost crucial în negocierile pentru Unirea Principatelor Române, deși este adesea neglijat de istorici. Mihai Eminescu l-a elogiat ca fiind un patriot exemplar și un om cu un caracter nobil și dezinteresat, căruia i se datorează multe din realizările majore ale istoriei moderne a României.
Negri, fiu de boier, și-a început educația la Chișinău și Odessa, continuând-o în Franța și Italia. Întors în Moldova în 1841, a devenit Venerabil al unei loji masonice din Bârlad. Revoluția din 1848 l-a prins la Paris, unde a prezentat noul tricolor românesc. Împiedicat să se întoarcă în Moldova, a ajuns la Brașov, unde a participat la redactarea declarației de principii și a proclamației de demitere a domnitorului Mihail Sturdza.
După Revoluție, s-a stabilit în Bucovina și a coordonat activitatea comitetului revoluționar moldovean în exil, fiind sprijinit de Alexandru Ioan Cuza. Eșecul revoluției din Țara Românească a diminuat speranțele de schimbare politică în Moldova.
Negri a devenit cunoscut ca politician și patriot după 1851, când a fost numit pârcălab de Covurlui. Din 1855, a început o carieră diplomatică notabilă, susținând Unirea Principatelor Române la Constantinopol și Viena. A fost membru al Comitetului Unirii și deputat în Adunarea Ad-hoc.
După detronarea lui Cuza, Negri s-a retras din politică, deziluzionat de corupția din domeniu, și s-a dedicat colecționării de monede și tablouri, precum și corespondenței cu personalități precum Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu. A murit pe 28 septembrie 1876, fiind înmormântat la fosta mănăstire Răducanu din Târgu Ocna. Deși a publicat puțin, rămân câteva manuscrise și scrisori de valoare documentară.
În Târgu Ocna, unde s-au născut și au trăit multe personalități, doar un singur monument îl omagiază pe Negri: un bust dezvelit în 1941 la inițiativa lui Gheorghe Sion, operă a sculptorului Ion Dimitriu Bârlad, amplasat în Piațeta Costache Negri.
Sursa: cnipttirguocna.ro
