Colinele Elanului

Colinele Elanului este un sit de importanță comunitară desemnat pentru a proteja biodiversitatea și a asigura conservarea în condiții favorabile a florei spontane, a faunei sălbatice și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în această zonă protejată. Acesta se află în Moldova, pe teritoriul de est al județului Vaslui.

Suprafața naturală este situată în partea sud-estică a județului Vaslui, aproape de granița cu județul Galați, și se întinde pe teritoriile administrative ale comunelor Berezeni, Găgești și Vutcani. De asemenea, zona este traversată de drumul județean DJ244B, care face legătura între localitatea Giurcani și satul Poșta Elan.

Această zonă a primit statutul de sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011, care a modificat Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007. Măsura a fost luată pentru a include situl în rețeaua ecologică europeană Natura 2000, iar aria protejată se întinde pe o suprafață totală de 755 de hectare.

Situl reprezintă o zonă naturală alcătuită din mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate și pajiști uscate, specifică bioregiunii stepice a Depresiunii Elanului, ce face parte din Podișul Bârladului, o subunitate a Podișului Moldovenesc. În această arie se întâlnesc două tipuri de habitate: stepe ponto-sarmatice și tufărișuri de foioase ponto-sarmatice.

Teritoriul sitului găzduiește și conservă diverse specii floristice cu caracter continental-pontic, specifice ecosistemelor de stepă din estul României, în special cele din zona Podișului Moldovei.

Motivul principal al desemnării acestei arii ca sit de importanță comunitară îl reprezintă existența a trei specii de plante, menționate în anexa I a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Acestea sunt: capul-șarpelui (Echium russicum), târtanul (Crambe tataria) și stânjenelul sălbatic (Iris aphylla ssp. hungarica).

Pe lângă aceste specii, în perimetrul ariei protejate au fost identificate și alte plante valoroase, precum bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia), o specie endemică a sitului — Palimbia rediviva, care aparține familiei Apiaceae, vinetele (Centaurea marschalliana), o brândușă cunoscută sub denumirea științifică de Colchicum fominii, belivalia sarmațiană (Bellevalia sarmatica), coșacii pubiflori (Astragalus pubiflorus), buruiana talanului (Adonis volgensis) și dedițelul vânăt (Pulsatilla montana).

Sursa: ro.wikipedia.org