Gara Filaret, cunoscută și sub numele de Gara de Nord București, a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, în 1872, ca parte a primei linii de cale ferată din România, care lega Bucureștiul de Giurgiu.
Stația a fost proiectată de arhitectul francez Paul Gottereau și a fost inițial numită Gara Garașilor.
A fost redenumită Gara Filaret în 1911, după Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea.
La începutul secolului al XX-lea, Gara Filaret a devenit un important nod de transport atât pentru călători, cât și pentru mărfuri, prin ea trecând mai multe linii importante de tren.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, stația a fost puternic bombardată de aliați, provocând pagube semnificative. Ulterior a fost reparată și a continuat să funcționeze ca gară până în anii 1990, când a fost închisă și transformată în centru comercial.
În secolul al XXI-lea, gara a fost parțial restaurată și redeschisă ca gară din nou, servind drept nod pentru trenurile regionale și naționale. În prezent, este în curs de restaurare și modernizare ulterioară.
