Biserica Sf. Nicolae- Geartoglu

Lăcaşul este edificat peste o veche biserică de lemn de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea. Partea de răsărit a fost realizată în secolul al XVI-lea, completată spre vest cu turnul-clopotniței, potrivit pisaniei, de Matei Basarab(1632- 1654) în 1640, când a folosit ca ispravnic pe Stoica, clucer şi pe Lupu, meşter.

În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), Pascalie-vornicul de Târgovişte, o reface, iar fiul lui Pascalie, învăţatul postelnic Andronache, o închină mânăstirii Hurezu. În urma unui puternic incendiu, în 1712, biserica rămâne în ruină. După 1777 este reparată de căminarul Gheorghe Geanolu care cumpărase casele din jurul bisericii.

În 1821, în casele lui Geanolu s-a stabilit comandamentul eterist al lui Alexandru Ipsilanti, iar în biserica Sf. Nicolae a fost închis Tudor Vladimirescu, înainte de a fi dus la Mitropolie şi ucis. În acelaşi an, biserica a fost jefuită şi parţial distrusă de represaliile declanşate de oastea otomană.

Clucerul Nichita Formac o acoperă şi o zugrăveşte în anul 1828, iar meşterii zugravi Hagi Avram şi Luca o repictează la 1860.

În anii celui de-al doilea război mondial, Comisiunea Monumentelor Istorice acordă fonduri pentru operațiuni de conservare şi protecție a bisericii.

Părăsită, ieşită din cult, cu bolțile căzute la cutremur, biserica rămâne o ruină până la mijlocul anilor '90, când intră în Programul Național de Restaurare al Ministerului Culturii.

Cu sprijinul financiar al Comisiei Europene fonduri PHARE şi al Guvernului României s-a realizat şi Proiectul: "Restaurare, amenajare şi sistematizare incintă-Biserica Sfântul Nicolae Geartoglu". Hramurile bisericii sunt Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfântul lerarh Spiridon.

Text preluat din istoricul mănăstirii afișat în curte