• Mănăstirea Stelea
    Mănăstirea Stelea © Alex Petrescu

Mănăstirea Stelea

Mănăstire

pe scurt

Str. Stelea 6
sec. XV-XVI
raportează o problemă
Orice sugestie de îmbunătățire a conținutului sau corectare a erorilor este binevenită. Mulțumim!
Atenție nu esti logat!
Monument de referinţă pentru arta Țării Româneşti din secolul al XVII-lea, complexul monahal Stelea, ce cuprinde: biserica (1645), turnul-clopotniță, corpul de chilii, casa egumenească (casa Nifon) şi zidurile de incintă, este ctitoria Voievodului Vasile Lupu al Moldovei, din anul 1645, fiind construită, ca semn al împăcării cu Voievodul Matei Basarab.

Construită în plan triconc, cu turle pe naos şi pronaos, cu pridvor închis, Biserica cu hramul Învierea Domnului, prezintă faţadele din zidărie de cărămidă tencuită, sprijinite pe şapte contraforturi masive, fiind împărţite în două registre, decorate cu firide arcuite şi cu un brâu de piatră, tipic moldovenesc, care încinge întreaga biserică.

Din anul 1990, sfântul locaș a fost reactivat ca mânăstire de călugări, după ce o lungă perioadă nu a funcţionat ca lăcaş de cult, reabilitându-se un corp de chilii. Din anul 2004, la inițiativa şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit NIFON, funcţionează, la Mânăstirea Stelea, Muzeul Eparhial al Arhiepiscopiei Târgoviştei (reabilitat complet în anul 2016), ce cuprinde numeroase obiecte de cult reprezentative pentru spiritualitatea ortodoxă munteană. Dintre acestea menționăm: frontispiciul catapetesmei Bisericii Strâmbeanu (secolul al XVIII-lea), o icoană a Maicii Domnului de la Mânăstirea Dealu (secolul al XVII-lea) şi icoanele praznicale de la bisericile de lemn din zona Cobia, o icoană a Sfântului Ierarh Nifon (1853), cărți liturgice vechi, precum: un Molitfelnic, datat 1782, Triod 1862, sau Evanghelie de la Radu cel Mare, alături de câteva obiecte liturgice din secolele XVII-XIX. Spațiul muzeal este amenajat în cinci săli ale „Casei Nifon", recent restaurate, și ilustrează rolul spiritual și cultural al Ortodoxiei în istoria neamului românesc, accentuând aportul Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.

La inițiativa Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit NIFON, începând cu anul 2001, a fost consolidată şi reabilitată biserica, a fost restaurată pictura, s-a efectuat curățirea componentelor artistice din piatră, s-a construit un nou corp de chili, s-a înlocuit acoperişul la chili, muzeu şi turnul clopotniță, s-a construit Sala Sfântul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului şi Mitropolitul Țării Româneşti (2016), a fost realizat gardul de zid împrejmuitor din incinta mânăstirii, a fost reabilitată Casa Egumenească, în care a fost inaugurat Muzeul Eparhial şi a fost realizată amenajarea peisagistică a curţii (2016).

În anul mântuirii 2017, ziua a zecea, Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit NIFON, înconjurat de un distins sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit slujba de sfinţire a bisericii mânăstirii, în prezenţa unor autorități naționale, judeţene şi locale, precum şi a mii de credincioşi din Eparhie şi din ţară. Obştea mânăstirii este îndrumată de Pcuv. Protos. VICHENTIE Bigu.

Text preluat din istoricul mănăstirii afișat la intrare


//


Biserica Stelea a fost edificată de Stelea Spătarul în anul 1580. După două tentative nereușite ale lui Vasile Lupu de a cuceri Țara Românească, acesta stabilește relații diplomatice cu Matei Basarab. Ca gest de reconciliere, fiecare domn construiește un lăcaș în țara celuilalt. Astfel, Basarab înalță mănăstirea Soveja în ținutul Putna, în timp ce Vasile Lupu refăcea, în 1645, Biserica Stelea din Târgoviște.

Biserica ilustrează o armonioasă combinare a trăsăturilor arhitecturale muntenești și moldovenești, reprezentând o simplificare a Bisericii Trei Ierarhi din Iași. În plus față de inscripția slavonă, cu caracterele săpate în piatră, care încadrează stema Moldovei deasupra portalului de la intrarea în pronaos, se pot admira astăzi picturile de pe pandantivele celor două turle, tablourile din pronaos și absidele laterale ale naosului, precum și decorul vegetal stilizat. Catapeteasma de lemn, realizată în mijlocul secolului al XVIII-lea, constituie o notabilă operă artistică.

Paul de Alep, care fusese găzduit aici, o vedea în 1653: "măreață și înaltă, având două elegante turle cu mai multe arcuri, pentru a căror poleire s-au cheltuit, se zice, 700 taleri venețieni".

Din vechea colecție de mobilier, se mai găsesc două scaune împărătești în stil brâncovenesc, dintre care unul evidențiază stema Țării Românești pe spătar. Acolo, se conservă un disc oferit de doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazul, cu inscripție slavonă gravată pe margine, și un potir de argint considerat sfânt, tradițional atribuit lui Vasile Lupu.

Din clădirile mănăstirii, doar o parte a chililor a fost păstrată integral. Aceste chilii au adăpostit o școală greacă menționată din sfârșitul secolului al XVIII-lea până în 1840, unde au studiat Vasile Cârlova, Ion Heliade-Rădulescu și Grigore Alexandrescu.

Excavațiile arheologice recente au dezvăluit vestigiile unor construcții din secolele al XV-lea și al XVII-lea. Întregul ansamblu a fost restaurat.

Sursa: București-Brașov pe variante (Ministerul Turismului, 1976)
Alex Petrescu
4 ani în urmă

COMENTARII

0

4 out of 5 stars

bazate pe 0 comentarii

Review data

Spuneți părerea

Dacă ați vizitat acest loc împărtășiți câteva impresii

scrie comentariu

Recent reviews